Dermatomicozele sunt afectiuni ale pielii cauzate de fungi (ciuperci parazite). Foarte multi dintre noi suntem familiarizati deja cu infectiile bacteriene sau virale, dar poate nu realizam ca exista un set complet diferit de boli, tot de natura infectioasa, care sunt determinate de microorganisme particulare, numite generic fungi. Foarte multe dintre aceste micoze sunt localizate la nivelul pielii sau mucoaselor. Fungii implicati in patogeneza umana sunt organisme microcelulare foarte similare celor din regnul vegetal. Infectiile fungice ale pielii sunt numite de catre specialisti tinea.
Localizarea majoritatii infectiilor este superficiala, in straturile de suprafata ale tegumentului sau ale unghiilor. Unele infectii fungice sunt complexe si nu se localizeaza doar la nivelul pielii sau doar la o anumita anexa, ci pot sa afecteze combinat pielea, unghiile.Infectiile fungice profunde sunt cele mai periculoase deoarece in aceste cazuri agentul patogen se poate extinde si poate invada vasele sangvine, sau organele interne. Cele mai frecvente infectii fungice cu localizarea tegumentara sunt reprezentate de tinea pedis, tinea cruris, candidoze.
Tinea pedis, cunoscuta si sub denumirea, mai putin stiintifica, de “infectia fungica a piciorului”, este o infectie fungica localizata, dupa cum ii spune si numele, la nivelul piciorului. Ea se manifesta local prin aparitia descuamarilor straturilor tegumentare, mancarimi (prurit), senzatie de arsura, iar uneori pot aparea chiar si vezicule. Ciuperca piciorului este o infectie frecventa si este favorizata de mediul local produs de soseta sau incaltaminte la nivelul piciorului, anume umed si cald.
Ciuperca se poate gasi si in piscine, in cabine de dus sau in vestiare si la dusurile folosite in comun, iar transmiterea ei este favorizata de nepurtarea slapilor la dus sau in astfel de locuri publice. Apare mai frecvent in timpul anotimpurilor calde, in special in timpul verilor, si in climatul cald si umed. Transmiterea ei poate fi prevenita printr-o igiena adecvata.
Cauze
Tinea pedis este o micoza, deci este cauzata de o ciuperca. Aceasta ciuperca traieste la suprafata tegumentului si poate fi dermatofita, de fermentatie sau non-dermatofita. Specialistii apreciza ca exista cel putin patru tipuri distincte de ciuperci incriminate in aparitia infectiei fungice a piciorului, dintre care cea mai frecventa este Trichophyton rubrum.
Simptomatologie
Simptomele variaza foarte mult, de la pacient la pacient. Uneori tinea pedis se manifesta doar prin prurit local, in timp ce in alte cauri pot aparea vezicule, crapaturi profunde ale tegumentului, riscul de extindere in profunzime a infectiei fiind foarte ridicat. Infectia fungica se poate complica cu o infectie bacteriana, ceea ce face vindecare mult mai anevoioasa, iar simptomele, mai intense.
Cele mai comune simptome ale tinea pedis includ:
– Descuamarea si exfolierea puternica a pielii piciorului;
– Roseata locala, aparitia veziculelor, fisurarea tegumentului;
– Prurit foarte intens, senzatie de arsura permanenta. Extinderea infectiei fungice este o complicatie ce poate afecta in special pacientii imunodeprimati.
Tratament
In prezent exista numeroase preparate destinate tratarii corecte si curative a ciupercii piciorului. Cazurile grave pot necesita si tratament antifungic oral.Ca in cazul oricarui tratament, igiena este foarte importanta.
Cu cat pacientul urmeaza mai strict recomandarile specialistilor si nu se expune locurilor de unde poate contacta iar ciuperca, isi dezinfecteaza incaltamintea, isi spala lenjeria la temperaturi cat mai mari, cu atat sansele de vindecare sunt si ele mai crescute.
Prevenire
Prevenirea contactarii ciupercii piciorului poate fi realizata relativ usor. Cele mai recomandate sfaturi sunt:
– Spalarea lenjeriei si hainelor la temperaturi cat mai mari (cel putin 60 de grade) pentru a distruge fungii;
– Schimbarea prosoapelor si lenjeriei de pat cel putin o data pe saptamana;
– Curatarea cazii sau cabinei de dus cu un dezinfectant inainte si dupa fiecare dus;
– Stergerea temeinica a picioarelor dupa dus, acordand atentie particulara spatiilor interdigitale;
– Purtarea de slapi, papuci sau sandale in dusurile publice, sau vestiare publice;
– Evitarea folosirii la comun a prosoapelor;
– Schimbarea zilnica a sosetelor, iar in timpul verii chiar de mai multe ori pe zi, daca piciorul transpira mai mult;
– Inlocuirea talpilor incaltamintei de mai multe ori, sau spalarea incaltamintei cat mai frecvent;
– Utilizarea intotdeauna la dus a unui sapun antibacterian;
– Spalarea zilnica a picioarelor;
– Utilizarea unui prosop special pentru stergerea zonelor lezate;
– Pulverizarea unor sprayuri speciale sau unor pudre pentru incaltaminte la fiecare incaltare.
